sâmbătă, 5 iulie 2014

Cateva sfaturi referitoare la copii


Fiti atenti la modul in care le vorbiti

Adultii nu dau suficienta atentie modului in care se adreseaza copiilor. Unii ii trateaza ca pe niste incapabili, niste raufacatori, niste idioti, si copiii, sugestionati, hipnotizati , devin, dupa un timp, intr-adevar prosti si incapabili.
Trebuie sa stiti: cuvantul este puternic, actioneaza, si ceea ce le spuneti copiilor, poate avea o influenta foarte daunatoare asupra lor, poate sa-i blocheze sau sa-i sperie, Deseori adultii- parintii, educatorii- sunt aceia care ii distrug pe copii. Pentru a se face ascultati, pentru a-i face sa lucreze sau sa stea cuminti, de ce este nevoie sa fie speriati cu bau-bau, cu lupul, cu politia sau cu altele de acest fel ? In decursul intregii lor existente, acesti copii se vor simti amenintati, in pericol si vor deveni o buna clientela pentru psihanalisti. Sunt multe lucruri pe care adultii trebuie sa le corecteze, in atitudinea lor fata de copii.

O metoda pentru a le dezvolta calitatile 

Pentru a fi niste buni educatori, parintii trebuie sa se gandeasca la toate calitatile si virtutile care zac in sufletul spiritului copilului lor. In loc sa se multumesca sa-i dea copilului o pereche de palme sau doua la fund, pentru a-l invata minte sa nu mai repete anumite prostii, ei ar trebui sa se concentreze asupra scanteii divine din copilul lor, sa faca toate eforturile pentru a o dezvolta si astfel, mai tarziu, acest copil va face minuni. Si chiar atunci cand copilul doarme, pot sta pe marginea patului sau, mangaindu-l cu blandete, fara sa-l trezeasca, si sa-i voarbeasca in soapta despre toate calitatile minunante pe care doresc ca acesta sa le manifeste mai tarziu in viata. Ei vor introduce, astfel, in subconstientul lui, elementele pretioase care, peste ani, cand el le va descoperi, il va apara de multe greseli si pericole.

Creati in jurul lor o atmosfera armonioasa 

Pentru a educa un copil, nu este suficient sa-l trimiteti la scoala, fie ea si cea mai buna. Daca acasa li se ofera copiilor spectacolul certurilor, al minciunilor si al necinstei lor, cum isi inchipuie acei parinti cal vor educa pe copil? S-a observat ca un sugar se poate imbolnavi si poate prezenta tulburari nervoase din cauza certurilor dintre parinti, chiar fara sa fi fost prezent.Caci aceste certuri creeaza in jurul copilului o atmosfera lipsita de armonie pe care el o resimte, deoarece este inca foarte legat de parinti. Sugarul nu este constient, dar corpul sau eteric resimte socurile.
II vedem pe unii parinti cum se poarta fata de copiii lor intr-un mod atat de ciudat incat ne intrebam daca intr-adevar eu isi iubesc copiii. Bineinteles ca vor raspunde afirmativ. Dar nu este asa; daca i-ar iubi cu adevarat, si-ar schimba comportarea, ar incerca macar sa-si indrepte anumite slabiciuni care se reflecta, cu consecinte negative, asupra copiilor. Atata vreme cat nu fac aceste eforturi, ei nu-si iubesc copiii cu adevarat.

Oferiti-le o imagine fara cusur

In orice situatie, adultii trebuie sa se dovedesca fara cusur in fata copiilor, sa nu aiba slabiciuni sau defecte. Cand adultii ( parinti, educatori) lasa sa li se intrevada slabiciunile, copiii sunt tulburati, dezorientati, caci nu mai au nimic solid de care se se agate. In mod instictiv, copiii cauta intotdeauna sa se sprijine pe fiintele care intrupeaza dreptatea, nobletea, puterea, cu toti poarta in ei o nevoie instinctiva de dreptate si de adevar, si atunci cand constata ca adultii care se ocupa de ei comit o actiune reprobabila, ceva in ei se deregleaza. Copilul care se smite mic, slab ii place sa aibe deasupra lui o autoritate infailibila, care il protejeaza.El este nestiutor in toate, dar stie ca este slab, de aceea are nevoie de protectie si se aciueste in bratele mamei pentru a-i simti caldura. El nu cauta sprijinul mamei numai in plan fizic, ci si in plan psihic. De aceea, atunci cand un copil intelege ca mama sa, tatal sau, parintii sau profesorii, nu sunt la inaltimea sarcinii pe care o au, se simte pierdut, sau se revolta...Acesta este originea multor tragedii in familie, sau in societate.

Conditiile pentru ca o pedepsa sa fie benefica

Este de preferat sa nu bateti niciodata copilul. In mod cu totul exceptional, daca intr-adevar o merita, o palma sau o ataie la fund nu-i face rau, dar atentie!... Nu palmuiti niciodata un copil cand sunteti furiosi, caci veti lasa in memoria lui o impresie de ura, de rautate, de nedreptate, in timp ce, de fapt, pentru a-l educa, el trebuie sa simta ca sunteti drepti si ca, tocmai de aceea , ii aplicati corectia.
Daca sunteti in situatia de a aplica o pedeapsa unui copil, fiti atenti la privirea voastra. In ea nu trebuie sa se citeasca nici furie, nici ostilitate, nici vreun alt sentiment negativ, caci copilul va uita repede palma sau bataia la fund, dar niciodata ceea ce a citit in ochii vostri. Deseori, adultii bat copiii pentru ca sunt exasperati, sau pentru ca au ajuns la capatul rabdarii: este o recatie foarte proasta. Palmele sau bataia la fund nu trebuie sa se datoreze enervarii parintilor - enervarea nefiind o manifestare pedagogica- ci dorintei de a-i face pe copii sa inteleaga , spre binele lor, ca exista anumite reguli ce trebuie respectate.

fragmente - " Reguli de aur pentru fiecare zi " - Omraam Mikahael Aivanhov

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu