De ce se caută femeile şi bărbaţii? Foamea este cea care îi împinge. Le e foame şi vor să mănânce. Întradevăr, dragostea e o formă de hrană, o băutură; e comparabilă pâinii, apei, vinului...
A iubi este exact ca şi cum te-ai hrăni: sunt aceleaşi legi, aceleaşi procese. De aceea v-am tot spus, dacă nu aţi înţeles procesul nutriţiei, nu-l veţi înţelege nici pe cel al dragostei. Cât timp veţi considera că trebuie să mâncaţi numai pentru a hrăni corpul vostru fizic,pentru că vă e foame sau că vă place să mâncaţi, fără a face nici o muncă pentru a capta particelele eterice ale hranei, nu veţi fi capabili să captaţi aceste particule eterice ale bărbaţilor şi femeilor despre care vă vorbesc; veţi fi obligaţi să faceţi cu ei schimburi grosiere: veţi fi obligaţi să vă hrăniţi ca o omidă în loc să vă hrăniţi ca un fluture.
Da, priviţi lecţia pe care ne-o dă natura prin metamorfoza omizii în fluture.
Omida este urâtă, umflată, se deplasează cu greu şi nimeni nu doreştesă o vadă.
Ca fiecare creatură, bineînţeles, ea are nevoie de hrană, şi iată că are un mare apetit pentru frunze! Ei nu-i plac nici florile nici fructele, ci frunzele care sunt indispensabile arborelui, pentru că ele transformă lumina soarelui. Deci, mâncând frunzele, omida aduce prejudicii arborelui care nu mai poate produce nici flori nici fructe, şi de aceea oamenii fac totul pentru a o distruge, pe câmpuri şi în grădini. Iată, deci, viaţa unei omide...Dar într-o zi, nu se ştie de ce, omida începe să-şi dea seama că această viaţă nu e atât de grozavă. Ea vede trecând pe cer fluturi atât de frumoşi,coloraţi, uşori, faţă de care ea se simte urâtă şi dezgustătoare; ea înţelege deasemenea că e dăunătoare şi că acesta e motivul pentru care oamenii vor să o distrugă. Atunci, se decide să se schimbe, să devină ceva bun şi intră în meditaţie... Ea începe să-şi pregătească un adăpost, pentru că are nevoie sa fie liniştită, şi pentru aceasta ea secretă un lichid care, solidificându-se, devine un fir rezistent... şi iată mătasea! Mătasea e un produs al omidei, şi dacă este aşa preţioasă, este pentru că a fost pregătită într-o stare meditativă şi spirituală!... În tot cazul, veşmintele de mătase sunt o bună protecţie împotriva fluidelor rele, ca şi veşmintele de in. Deci, omida intră într-o meditaţie profundă... atât de profundă că adoarme. Şi iată că în subconştientul ei - pentru că ea are de asemenea un subconştient - toate forţele şi energiile încep să lucreze asupra acestei imagini care a impresionat-o atât de mult, imaginea fluturelui. Pentru că adevăratele transformări nu sunt niciodată realizate de gândire, în conştient, ci prin forţele subconştientului; de aceea când vreţi să obţineţi realizarea unei dorinţe trebuie să ştiţi cum să coborâţi în subconştientul vostru pentru a depune imaginea pe care doriţi să o realizaţi, dacă nu, nu se ştie cât timp va trebui pentru această realizare. Numai forţele subconştientului au o foarte mare putere asupra materiei.Iată că după câtva timp, din coconul unde s-a închis omida iese un fluture! Trebuie să descifrăm tocmai acest fenomen pentru a înţelege ce ne învaţă Inteligenţa cosmică prin această metamorfoză din omidă în fluture.Până la o anumită vârstă, şi aceasta poate să dureze sute de încarnări, omul este ca o omidă care are nevoie să mănânce frunze: îşi satisface apetitul în defavoarea altora, îi murdăreşte, îi sfâşie. Dar în ziua în care, dezgustat de el însuşi, decide să se schimbe pentru a deveni mai bun, începe să se concentreze, să mediteze şi mai ales să-şi pregătească un cocon pentru a se proteja... şi acest cocon este aura. Discipolul care conştientizează puterea aurei şi lucrează asupra ei se transformă în fluture, adică în Iniţiat. El înceteazăsă mai “mănânce” fiinţe, aşa cum omida încetează să mai mănânce frunze, şi începe să se hrănească cu nectar şi polen, adică cu emanaţiile lor subtile.Vedeţi, să fii un om obişnuit sau un Iniţiat corespunde la un fel diferit de a se hrăni.Evident, pentru multe “omizi”, această metamorfoză nu este încă posibilă. Ele vă vor spune că lucrurile trebuie să rămână aşa, că natura le face aşa de miliarde de ani. Ele nu ştiu că ar putea deveni fluturi, fiinţe înnaripate,că s-ar putea hrăni cu elementele cele mai pure. Bineînţeles, va trebui să ne hrănim etern, dar există hrană şi hrană, şi diverse feluri de a ne hrăni. În loc de a face cu creaturile schimburi grosolane, inestetice, dezgustătoare chiar,putem face schimburi subtile, ca şi fluturele, fără a murdări sau a distruge nimic: să ne dăruim reciproc multă iubire, dar fără a coborî, fără a mânca frunzele.
Pentru cei ce ştiu să citească, această evoluţie este înscrisă într-o paginăa marii cărţi a naturii vii: în povestea omizii şi fluturelui. Şi nu este singurul exemplu. Studiaţi şi viaţa albinelor. S-a scris mult despre albine, despre organizarea societăţii lor, despre moravurile lor, dar despre ce reprezintă din punct de vedere simbolic, nu se cunoaşte mare lucru. Albinele culeg nectarul şi polenul florilor din care ele prepară o hrană delectabilă, mierea. Simbolic,această muncă este cea a Iniţiaţilor sau a discipolilor avansaţi care iau de la fiinţele umane pe care le frecventează elementele cele mai pure, mai subtile pentru a face o miere care va hrăni îngerii. La fel cum albina nu mănâncă flori,Iniţiatul, în loc să mănânce oameni, cum fac majoritatea oamenilor, nu ia de la ei decât ce este mai spiritual. Graţie cunoştinţelor sale alchimice, el prepară îninima sa, în sufletul său, o chintesenţă, o hrană, un parfum delicios pe care îngerii vin să le culeagă.Iată ce reprezintă albina: un Iniţiat. În fiecare suflet uman, chiar şi în cele criminale, Iniţiatul găseşte elemente divine, şi din toate aceste chintesenţe produce mierea spirituală. O fiinţă care ştie să transforme, să sublimeze, să ilumineze totul, prepară mierea. E o albină, stupul e în el, el face mierea dinelementele cele mai pure, cele mai subtile care se degajă din el: emanaţiilesale. Toate fiinţele umane sunt chemate să extragă această chintesenţă pentru a o transforma în interiorul lor. Trebuie să înveţe să o facă, şi pentru aceasta trebuie să lucreze cu intelectul, inima şi voinţa, pentru că cu aceste trei elemente putem realiza orice în alambicul interior. Iată adevărata alchimie.Marii Iniţiaţi, care sunt adevăraţi alchimişti, nu învăţau decât aceasta: cum să devii ca o albină, cum să extragi ceea ceea ce e mai bun din tot ce se găseşte în natură şi mai ales în fiinţele umane; ei îi privesc, ei le vorbesc, fiecare fiinţă umană este o floare pentru ei. Da, e minunat, şi această filozofie este scrisă înnatură. Acolo au descoperit-o Iniţiaţii.
Namaste !
fragmente din invataturile lui Aivanhov
http://ro.scribd.com/doc/11841827/AIVANHOV-Forta-Sexuala-Sau-Dragonul-Inaripat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu