Sirius este cea mai luminoasa stea din galaxia noastra. Am aflat asta in dimineata aceasta, stand in biblioteca din apropierea casei mele.
Ma gandeam la Sirius, despre cat de multe nu stiu, cand mi-am dat seama ca nu auzisem si nici nu ma gandisem prea mult la Pleiade sau la Sirius pana acum cateva zile.
Pe de alta parte, de Frati auzisem; membrii unei constelatii colective cunoscuta drept Marea Fratie Alba. (“alba” intrucat contine toate culorile).
Cunosteam oarecum cu ce se ocupa, dar nu stiam clar cine, ce sau de unde erau: emanatii de la Creator, mi s-a spus, ganduri din mintea lui Dumnezeu. Sunt incantat ca am lamurit acest lucru. (Ca sa fiu mai exact, ei sunt ganduri de la Dumnezeu, care raspund intentiei noastre Divine.)
Noi intentionam, Dumnezeu le inventeaza. Dar adevarul este ca stiu foarte putine lucruri despre astronomie sau constelatii.
Tot ce stiu despre Sirius este ca face parte dintr-o constelatie de forma unui caine, cainele ii apartine lui Orion, vanatorul, iar Orion este rezultatul a trei zei veseli care se usureaza pe spatele unui bou. Si cam atat despre cunostintele mele de astronomie si, oricum, prea putin despre Sirius.
Astfel incat, stateam in biblioteca, citind dintr-un dictionar de astronomie ca Sirius nu este dosar cea mai stralucitoare stea din galaxia noastra, ci este la o departare de 8,6 ani lumina de Pamat si de 26 de ori mai stralucitoare decat soarele nostru.
In timp ce citeam, mi s-au spus urmatoarele, desi nu in aceasta ordine. Sirius este aspectul masculin al unei aliante cu Pleiadele, menita sa corecteze o situatie inceputa in Atlantida, cu mii de ani in urma; un experiment care a luat-o pe o cale gresita.
Impreuna cu Venus, Sirius si Pleiadele sunt jucatori cheie intr-un experiment ce se desfasoara in universul local. Pamantul este un gen de laborator, iar experimentul are legatura cu biogenetica si constiinta.
Omul, se pare, este rezultatul unei uniuni holografice intre spirit si materie, precursorul unei specii care nu va fi definitivata nici intr-o mie de ani. Intreaga constiinta umana va fuziona in cele din urma si va deveni creierul unei singure fiinte planetare, constienta si completa.
Pleiadele si Sirius reprezinta doua calitati specifice ce radiaza prin Universul Viu. Pleiadele reprezinta Iubirea si se ocupa cu exprimarea energiei.
Sirius radiaza din adevar si se ocupa de forma si structura. Pentru a trece dintr-o dimensiune in alta, trebuie sa detii aceste doua polaritati – iubirea si adevarul, intelepciunea si compasiunea – intr-un echilibru perfect.
In acest moment, la nivel local, scopul este de a activa inima Divina si de a aduce lumina/constiinta Christica in forma.
Sarcina celor din Pleiade este de a concentra energie pe inima umana, in timp ce locuitorii din Sirius se concentreaza pe geometria corpului fizic, corpul de lumina.
Dar noi putem sa ajungem la acest echilibru, fara sa intelegem procesul in mod constient.
Intentia corecta si increderea totala este tot ce avem nevoie.
Constelatia Sirius reprezinta dimensiunea a sasea a lumii noastre, a universului asa cum il stim. Ea creeaza forme de lumina geometrica, din formele fizice existente in lumea noastra si mentine corpul de lumina al Pamantului in forma, in timp ce inima Divina este activata.
In cartea The Pleiadian Agenda (Programul celor din Pleiade), Barbara Hand Clow ne spune ca cei din Sirius au construit marea piramida si Sfinxul, acum 13.000 de ani, pentru a mentine deschisa poarta stelara, in perioada in care intregul nostru sistem solar trece prin centura de fotoni si intra in Epoca Luminii.
De atunci acestea au ramas in stare latenta – sau, cel putin, imperceptibila mintii tridimensionale. Asta, pana acum.
Este vorba de un eveniment ciclic si acum a sosit momentul. Cei din Sirius ne pastreaza forma, pe durata acestui proces.
Dar totul incepe in inima.
Trebuie sa va deschideti inima si sa va linistiti mintea - opusul a ceea ce face majoritatea dintre noi. Daca inima voastra este inchisa dintr-un motiv oarecare, universul nu va putea sa va hraneasca.
Si universul considera ca orice act de rezistenta din partea voastra este un act de agresiune.
Invatati sa discerneti, dar pastrati-va inima deschisa.
Puteti fi accesati doar prin intermediul laturii voastre emotionale. Sarcina celor din Pleiade este de a va deschide inima umana, pentru a fi extins si adancita suficient de mult pentru a putea contine inima Divina.
Ei initiaza, in acelasi timp, un curent ce ne depaseste planurile personale si care va permmite trecerea fortei vitale a energiei Divine prin noi, fara sa ne distruga, iar ulterior, sa fie transmisa spre ceilalti.
In timpul acestui proces, e posibil sa apara o tensiune in timus, inima ar putea avea de suferit. Veti avea dureri si furnicaturi in corop, senzatii pe care nu le-ati avut in acele regiuni ale corpului.
Veti fi convinsi ca moartea se apropie. Toate acestea sunt necesare pentru a obtine accelerarea, inaltarea, insufletirea corpului, deschiderea unei noi chakre deasupra inimii, care are legatura cu conexiunile galactice si cu o capacitate sporita de ajutor si iubire neconditionata.
Va veti simti mai minunat si mai groaznic decat v-ati simtit vreodata in viata si veti avea ambele sentimente in acelasi timp – un echilibru perfect al naturii emotinale.
In centrul oricarui echilibru intre opozitii exista un loc linistit. Cu cat echilibrul va fi mai perfect, cu atat va fi mai mare pacea pe care o va emana. Foarte incet, aproape pe nesimtite, va veti da seama ca nicaieri nu este ca locul in care va aflati chiar acum.
Tot nu stiu cum sa numesc aceste Fiinte, altfel decat “Fratii” Am auzit ca erau numiti ingeri, extraterestri, mesageri, chiar celule informationale speciale, ce emana dintr-un organism universal.
Etichetele, numele, genul si identitatile lor par sa se schimbe, in functie de sarcina sau functia pe care o indeplinesc in acel moment; aceeasi fiinta este pentru crestin un sfant crestin, pentru un indian, un sfant hindus, pentru un musulman, un frate musulman si asa mai departe.
Dar pentru mine, ei vor fi intotdeauna Fratii, in orice forma ar fi; forme gand de la Creator, care raspund propriei mele intentii Divine.
Iar scopul diferentelor aparente exterioare nu este acela de a pacali, ci doar de a devni accesibili unei constiinte anume. Cand nu au forma, ei par sa existe intr-un colectiv viu, fara ratiune sau identitate separta.Identitatea pe care par sa o aiba exista doar in contextul relatirei lor cu fiecare dintre noi.
Cand nu mai e nevoie de ei, se intorc inapoi de unde au venit. Cand apare urmatoarea sarcina sau situatie, sunt stimulati sa ajunga in forma sau la concentrarea necesara indeplinirii respectivei sarcini.
Intre sarcini, intre situatii, intre relatii, ei plutesc pur si simplu in acest rezervor al Fiintarii complet constiente si nediferentiate.
Dar cine sunt ei?
Tot nu am aflat.
“Noi suntem voi”, spun ei, “in moduri pe care nu le puteti intelege sau concepe. Va vorbim ca si cand am fi separati, deoarece asa considerati voi.
Toti faceti parte din acesta transfigurare, astfel incat, atunci cand se manifesta in voi aspecte diferite, multidimensionale, sa nu credeti ca sunteti “posedati”, sau oarecum dezechilibrati mental.
In fond, nu puteti fi locuiti decat de voi insiva.
Tot ceea ce vei trai in alte planuri sau dimensiuni esti “tu”, sau creatia ta. De fapt, toti venim din acelsi loc si, cand suntem aici, suntem acelasi lucru.
Aici se afla doar unul dintre noi – si acela esti tu.
Totul este Dumnezeu. Si totul exista intr-o ordine perfecta. Nu exista intamplare in univers. Nu este posibil sa existe dezordine, intr-un univers care este intreg si nedivizat.
Acelasi lucru este valabil si in cazul constiintei. Adica, daca un singur element din univers ar fi complet lipsit de constiinta, atunci intregul univers ar fi lipsit de constiinta, si aleatoriu. Orice separare intre constiinta si materie este o iluzie. Sunt unul si acelasi lucru.
Constiinta este doar o forma mai subtila a materiei. Fiecare piatra, mormoloc, stea, cometa, pod si automobil are constiinta. Intregul univers este alcatuit dintr-o singura tesatura continua si de natura hologrfica. Si totul este constiinta.
Spirit/ego: un experiment grandios
Omul este, se pare, rezultatul unei uniuni holgrafice intre spirit si materie, precusrsorul unei specii care nu va fi definitivata, inca o mie de ani de acum inainte.
Constiinta umana va fuziona in final si va deveni creierul unei singure fiinte planetare, constienta si completa.
Spiritul si ego-ul sunt doua fatete ale aceleiasi constiente. Impartind acelasi corp, ele sunt ca lanturile impletite ale ADN-ului – atat de apropiate, de importante una pentru cealalta.
Corpul este spirit concentrat intr-o forma pe care simturile nu o pot vedea, simti sau mirosi; mintea este spirit intr-o forma care poate fi auzita si inteleasa.
Spiritul insusi, in forma pura, nu este niciuna dintre acestea doua si poate fi perceput numai de o intuitie dezvoltata.
Spirtul este o expresie directa, dar transcende aceasta lume. Cand obtineti cunoasterea unui singur lucru din univers, castigati o cunoastere limitata; cand ajungeti sa cunoasteti spiritul, deveniri cunoasterea insasi.
Accesat cu emisfera dreapta a creierului, spiritul este holistic, creator, curios. Este energia Dumnezeului din interirul fiecarui individ; in spirit suntem toti fragmente ale aceleiasi Surse, Dumnezeu/Creator. Ego-ul este o reflectie a spiritului, diferit doar ca functie.
Ca si imaginea dintr-o oglinda, ele nu pot exista unul fara celalalt. Ego-ului ii corespunde emisfera stanga a creierului, care se ocupa cu chestiuni practice; la inceput, nu facea altceva decat sa-i aminteasca spiritului ca trupul are nevoie de apa, hrana, odihna.
Ego-ul a fost creat pentru a supraveghea si mentine planul material si nevoile corpului. Si-a indeplinit acest rol cu succes, pentru o lunga perioada de timp – de fapt, de cand a inceput timpul liniar.
Fara el – sau daca spiritul ar fi ramas responsabil in ceea ce priveste corpul si nevoile lui – este posibil ca trupul sa nu fi supravietuit suficient de mult pentru a invata.
Spiritul, care nu cunoaste teama si prudenta, ar fi deteriorat sau distrus fara indoiala corpul, prin neglijenta si imprudenta – cum ar fi ceva atat de simplu ca omiterea faptului ca trupul este intrupat, incapabil sa zboare, sa sara de pe cladiri inalte, sau sa conduca pe contrasens, fara a se confrunta cu consecinte dramatice.
Astfel, sarcina ego-ului este aceea de a avea grija de nevoile fizice.. El nu este dusmanul. Are doar o perspectiva limitata asupra a ceea ce se intampla; limitata asupra propriului domeniu material.
Si este defensiv cand e vorba de ceea ce stie sau crede, sau crede ca stie Frica este unul dintre instrumentele pe care le foloseste pentru a ne monitoriza si modifica comportamentul.
Intr-adevar, corpul fizic al lumii tridimensionale are frica inscrisa in structura ADN-ului. Pe masura ce depasiti teama, declansati modificarea propriului ADN, noua specie umana va avea, cu timpul, un ADN cu o structura dublu elicoidala, cu o singura catena.
Cea de-a treia catena se formeaza deja; simtiti efectele acestui proces, chiar cand cititi aceaste randuri.
Intre timp, pentru ca trupul sa se dezvolte si sa se integreze complet in lumea materiala, era necesar – cel putin in primele etape ale tranzitiei – sa renuntati la toate amintirile despre originea voastra in spirit.
Bineinteles ca nu aveti idee cat de toatala va fi aceasta pierdere de memorie, sau ce efect va avea asupra ego-ului.
Ego-ul, fara nici o amintire in afara propriului domeniu material, a inceput sa creda ca, in loc de supraveghetor, a devenit proprietarul a tot ce exista.
Asta, pana acum. Odata cu binevenita trezire a spiritului in corp, ego-ul este fortat sa renunte la tot ceea ce, in definitiv, nu i-a aprtinut vreodata.
Dupa trezirea completa, nasterea noii fiinte planetare, ego-ul si spiritul se vor contopi intr-un singur lucru, cu functii diferite dar complementare.
Pana atunci, de fiecare data cand va extindeti intr-un nivel superior de constiinta si preluati mai mult spirit, amenintati zona de confort a ego-ului, iar el reactineza, facandu-va sa va temeti pentru propria viata si sa va ganditi sa evadati din corp.
De fapt ego-ul este determinat sa-si sufere propria moarte. Veti simti, intr-adevar, ca si cum sunteti pe punctul de a muri.
Ceea ce este posibil sa nu stiti este ca trezirea a avut deja loc. Ca spirit, traiti pe deplin – cu forta si complet – in momentul treziri chiar acum; eveniment care nu dminueaza ego-ul, ci doar alunga iluziile care-l chinuie, eliberandu-l din lanturile gravitatiei, maniei si fricii.
De fapt, Sipritul nu cunoaste frica si, cu siguranta, nu se grabeste sa evadeze din vehiculul pe care l-a ales drept mijloc de expresie.
Sarcina actuala nu este aceea de a elimina, ci de a educa si integra ego-ul in acest moment al trezirii.
Acest lucru se realizeaza simuland, pas cu pas, emotie dupa emotie, sentiment dupa sentiment, dintr-o dimensiune in urmatoarea – in cazul planetei Pamant, din dimensiunea a treia, prin cea de-a patra, pana la a cincea – dimensiunea constiinei Christice.
Da, urmatoarea dimensiune va parea ca are o expresie fizica, doar ca ea nu va mai fi la fel de densa ca cea pe care o parasiti.
Odata aflati acolo si instalati pe deplin, urmatoarea dimensiune va semana destul de mult cu cea anterioara, dar vor exista mai putine limitari si o densitate mai mica.
Sarcina ego-ului va fi aceea de a guverna expresia fizica a noii dimesiuni – la fel cu ceea ce a facut si pana acum – dar printr-o colaborare mai stransa si mai constienta cu spiritual.
Bineinteles ca legile se manifesta diferit de la dimensiune la dimensiune, astfel incat sarcina reala a ego-ului va fi oarecum diferita.
Voi treceti de la liniar la holografic, de la organizarea timpului si vietii in mod liniar, la a fi holografici, paraleli si simultani.
Dar, atata timp cat exista expresie fizica – la un nivel sau la orice nivel – va fi intotdeauna nevoie de un ego care sa o guverneze.
Asadar, ego-ului i se cere in prezent sa realizeze sarcini care nu-i sunt familiare, intr-o dimensiune care-i este straina. Cat de dificile pot fi toate astea?
Ca orice situatie noua, este dificil si frustrant la inceput; poate sa va enerveze, poate sa va fie teama ca nu veti reusi sa faceti fata.
De aceea exista atat de multa manie, teama si frustrare pe planeta si in viata voastra, acum. Este ca si cand ati fost dreptaci toata viata – si, intr-adevar, ati fost asa multe vieti – si acum, peste noapte, vi se cere sa fiti stangaci.
La inceput, nu veti fi in stare nici sa va scrieti numele. Ego-ul trece prin asta acum. Este ca un copil, nerabdator sa faca ce-i cereti si frustrat pentru ca nu stie cum.
Si, ca totul sa fie si mai complet, intrucat sunteti o specie complet noua, care se naste acum, ego-ul nu are niciun model functional drept exemplu; nimeni nu stie exact ce sunteti meniti sa deveniti. Nu exista nici o harta precisa a locului unde trebuie sa ajungeti, pentru ca nimeni nu a ajuns acolo.
Voi sunteti harta. Voi sunteti prototipul viu. Nu construiti o baza de date pentru o noua specie, intr-o noua civilizatie, ci voi sunteti baza de date.
Experientele dificile ale ego-ului sunt inregistrate in natura voastra emotionala si in corpul de lumina, asa cum sunt stocate datele intr-un computer.
Si fiecare informatie este importanta. Fiecare greseala, fiecare corectie, tot ce ati incercat si a functionat sau nu, intra in baza de date: voi!
Iar ego-ul trebuie sa invete sa o foloseasca, fara sa-si piarda corpul, sau linistea.
Fragment din cartea "Reuniunea" de William Gammill
Pace & Iubire!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu